Comorile Pamantului nr 89-limonitul

Limonitul nu este un mineral,ci un amestec de hidroxizi de fier(goethit,lepidocrocit),la care se adauga uneori hematitul.Limonitul este un minereu de fier,in care componentul porincipal este goethitul.
Acumularile de limonit reprezinta importante resurse de fier,fiind exploatate in multe locuri din lume.Se formeaza prin alterarea mineralelor ce contin fier,aparand in zona de oxidatie a zacamintelor de sulfuri si de oxizi.Se poate forma prin precipitare directa in ape marine si continentale,deseori sub forma de oolite.
In Romania,limonitul s-a exploatat la Vlahita si Lueta,impreuna cu siderit,precum si la Moneasa,impreuna cu minerale secundare de mangan.
Clasa:oxizi-hidroxizi
Sistem de cristalizare:ortorombic(ambele componente minerale)
Formula chimica:Fe3+O(OH);2Fe2O3'3H2O
Duritate:4-5 (cristale);1-5(agregate fin granulare)
Densitate:2,7-4,3(in functie de compozitie si granulatie)
Clivaj:perfect(la cristale)
Spartura:neregulata,concoidala(la cristale)
Culoare:galben,galben-brun,brun-roscat,brun-portocaliu
Urma:bruna,brun-galbuie,portocalie(lepidocrocit)
Luciu:adamantin(la cristale),mat(la agregate fin granulare)
Luminescenta:nu prezinta

agata/calcedonie

agata/calcedonie Valea Rosie Baia Mare

marmura

scoici fosilizate

                                                                   scoici fosilizate-Buteasa,Maramures

Comorile Pamantului nr 88 wollastonitul

Wollastonitul este un silicat de calciu aproape pur Ca3SiO3-uneori prezent si sub forma Ca3(SiO3)3 cu mici impuritati de Fe,Mn,MgCristalizeaza atat in sistem monoclinic,cat si in cel triclinic la temperatura inalta(in zguri de exemplu,la temperaturi de peste 1130 grade celsius,.Este un mineral raspandit.
Este usor atacat de acizi,cu formarea unei pelicule de silice.
Wollastonitul este un mineral specific skarnelor si pentru zgurile calcice.Exista mai multe ocurente de wollastonit in toata lumea,de regula aparand in asociatie cu granati,vezuvian,cuart etc:Ciclova(Banat)localitatea tip unde exista cristale bine dezvoltate,Baita,Bihor,sub forma de mase compacte,de dimensiuni mari:Pargas(Finlanda)Karibib(Namibia),Wilsboro(New York)Mexic,Rusia etc.
Clasa:silicati
Sistem de cristalizare:monoclinic si triclinic
Formula chimica:CaSiO3 sau Ca3(Si3O9)
Duritate:41/2-5
Densitate:2,8-2,9
Clivaj:perfect(pe 2 directii)
Spartura:neregulata(friabil)
Culoare:alb,gri,portocaliu,cenusiu-verzui
Urma:alba
Luciu:sticlos,perlat-matasos
Luminescenta:galben-portocaliu(UV lungi)

Si cu acest numar vad ca sunt probleme mari-esantioane foarte mici si rare-astia chiar sunt nesimtiti-cica mineral raspandit si au dat niste esantioane de tot.......La chioscul de unde luam deobicei mai avea 3 esantioane-2 subtiri cat o tigara slim si unul cat un bob de fasole.Pe  acesta l-am gasit la alt chiosc-am avut cat de cat noroc ca era mai mare si ultima revista.

trovant

Saptamana trecuta va prezentam 3 trovanti din zona Horezu si astazi va preint un trovant din zona Buteasa,Maramures.

imagini de ansamblu

In cativa ani,in special dupa ce am inceput cu revista,colectia mea a crescut vazand cu ochii,unele esantioane fiind achizitionate,unele roci descoperite de mine iar altele primite in dar-tin sa multumesc pe aceasta cale unor oameni minunati cu suflet mare.Am hotarat sa fac niste poze de ansamblu cu toata colectia mea si sa v-o arat si voua:

Comorile Pamantului nr 87-piroluzitul

Piroluzitul esteunul dintre cele mai importante minerale din acumularile manganifere exploatabile,fiind prezent in nodului manganiferi marini si constituentul principal in dendrite.
Culoarea piroluzitului este neagra sau cenusiu-inchis spre neagra,iar luciul este metalic(la cristale) sau mat(la masele pamantoase),proprietati care se regasesc la majoritatea oxizilor si oxihidroxizilor de mangan.Desi formula nominala a piroluzitului este MnO2,acesta contine intotdeauna apa(mai ales absorbita),in proportie de 1-2%.
Cristalizeaza in sistemul tetragonal,formand adesea cristale prismatice,frecvent dispuse in agregate radiare.Piroluzitul este foarte raspandit,fiind mai abundent in acumulari aparute prin procese supergene(prin alterarea zacamintelor de carbonati sau silicati de mangan),in depozite sedimentare si uneori in zacaminte hidrotermale,sub forma de filoane cu cuart,sau calcit sau filoane manganifere.Acumulari sedimentare importante se gasesc la Ciatura(Georgia)Nikopole(Ucraina) sub forma de oolite sau concretiuni,unde piroluzitul este asociat cu psilomelan,manganit,opal,minerale argiloase.Esantioane pentru colectie se gasesc la Illfeld(Germania),Horni Platni(Republica Ceha),Restormel(Cornwall-Marea Britanie)Mexic etc.In Romania,piroluzitul s-a gasit la Razoare(lamele sau pseudoforme dupa manganit),Moneasa(fibros),Godinesti(polianit- cristalizeaza in sistem ortorombic-cu cristale).
Clasa:oxizi(grupul oxizilor de Mn tetravalent)
Sistem de cristalizare:tetragonal
Formula chimica:beta-MnO2
Duritate:7(cristale),~2 (agregate microgranulare)
Densitate:5-5,2
Clivaj:perfect(la cristale)
Spartura:neregulata,casant
Culoare:negru,cenusiu-inchis
Urma:neagra,neagra-bleu
Luciu:metalic(la cristale),mat(la agregate microgranulare)
Luminescenta:nu prezinta

P.S. la chiosc sunt tot atat de putine numere ca si data trecuta-am fost primul client la revista si am ales din 9 reviste.Unele esantioane erau foarte mici.Sper ca cei care au avut probleme pana acum in procurarea revistei sa aiba mai mult noroc si sa-si completeze tava.Bafta la pietre!

trovanti

Trovantii sunt microforme de relief caracteristice acumulărilor de nisipuri si unor stratificatii de gresii bogate în carbonat de calciu. Trovantii sunt concretiuni care cresc spontan -din centru către periferie- cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Ei apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câtiva milimetri la câtiva metri. Sunt incorect cunoscuti în anumite cercuri sub numele de "pietre care cresc".
În România, trovantii se găsesc în două locatii din judetul Vâlcea și Dealul Feleac (lângă Cluj Napoca). Exemple de trovanti pot fi văzute și la Muzeul Trovantilor in Costesti, judetul Vâlcea si in judetul Buzau in zona Ulmet-Bozioru.
Prima locație este o carieră de nisip care se află pe partea stângă a șoselei ce leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu, înainte de intrarea în satul Costesti. Într-un spatiu de 100 mp se află mai mulți trovanti, de diferite forme, unii grei de câteva tone, asa cum au iesit din malul abrupt al carierei la exploatarea nisipului.
A doua locatie, si cea mai spectaculoasă, este de-a lungul pârâului Gresarea, apă care se varsă într-un râu de lângă satul Otesani. Satul se află la aproximativ 16 km de Horezu, urmând drumul spre Craiova (venind dinspre Râmnicu Vâlcea, viraj la stânga la intersectia din centrul localității). Aici, mergând în sus de-a lungul firisorului de apă al Gresarii, vei găsi, scoase din malul nisipos de suvoaiele formate la ploi, trovanti de diferite forme, de la cei mici, de câteva sute de grame, până la cei mai mari de zeci sau sute de kilograme.
În acest loc puteti intalni trovanti de diferite forme sau mărimi.
De la Costesti se poate ajunge la a doua locatie pe un traseu marcat, mergând pe jos de la panoul cu date despre acest loc.
Iata si 3 trovanti primiti de la cineva,care la randul ei i-a primit de la altcineva-tin sa le multumesc amandurora pentru aceste minunatii:

acesta seamana cu o silueta de caine :p

dolerit

Doleritul este o rocă magmatică efuzivă, având compoziţia bazaltului, de care se deosebeşte însă prin lipsa olivinei.
Iata un esantion din muntii Macinului:

ciocan geologic

Dupa multe cautari(pentru un pret mai mic-unul de firma pleaca de undeva de la 200-300 de lei) si dupa ce am aflat ca cineva a luat un ciocan cu doar 15 lei i-am spus sa imi cumpere si mie unul.Nu stiu cat de rezistent este dar ard de nerabdare sa ajung undeva cu el si sa il pun la treaba.

Comorile Pamantului nr 86-cuartul albastru

Salutare!Iata ca astazi a venit revista cu numarul 86,insotita de un esantion de cuart albastru.
Cuartul albastru este o varietate colorata rara de cuart ce contine o gama larga de incluziuni.
Cuartul albastru este cunoscut ca si cuart-safir.Culoarea albastra se datoreaza incluziunilor microscopice de minerale,printre care se numara varietatea fibroasa a crocidolitului sau a riebeckitului.Aceste incluziuni sunt atat de mici incat se observa doar cu ajutorul unei lupe sau a microscopului.
Asemenea altor varietati de cuart,cel albastru are o duritate de 7 pe scara Mohs.Are o densitate de 2,65 si nu prezinta clivaj.
Principalele zone din lume ,in afara de Golling(Austria),in care se gaseste cuartul albastru sunt:Boquira,Bahia(Brazilia),Karnataka(India) si Arizona,California,Montana si Washington(SUA)
Clasa:oxizi
Sistem de cristalizare:trigonal
Formula chimica:SiO2
Duritate:7
Densitate:2,65
Clivaj:nu are
Spartura:concoidala
Culoare:albastra,gri-albastrui
Urma:alba
Luciu:sticlos
Fluorescenta:nu prezinta
P.S. Lipsa revistelor de pe piata se datoreaza distribuitorilor,care,in mare parte nu si-au platit datoriile catre editura.Revistele vin din ce in ce mai putine.La mine la chiosc veneau cate 15-20 si astazi,desi m-am trezit cu noaptea in cap mai erau doar 4 reviste din care am ales una.Daca o tin asa pe final o sa fie foarte greu sa le procuram.Sincer de-abia astept sa se termine colectia ca sa nu mai stau la mana lor si sa-mi iau esantioane din alte parti.Bafta la pietre!

sist amfibolitic

Astazi am primit de la cineva un sist amfibolitic din varful unui sinclinal sau anticlinal,din zona  Culmea Bugeacului,muntii Macinului.Are in jur de 20x8cm.

Comorile pamantului nr.85-copalul

Salutare prieteni!Astazi a aparut numarul 85 al revistei insotit de un esation de copal.Copalul este o rasina naturala solidificata,care a fost secretata de anumite specii de arbori tropicali.
Copalul este termenul generic folosit pentru a desemna materialele rasinoase secretate de copalul brazilian,o specie de arbore tropical.Compozitia copalului este destul de variabila si prin urmare,nu se poate aplica substantei o formula chimica.Provine de la arborii care au trait acum 750.000 de ani in urma,in zonele tropicale.Este varianta mai tanara a chihlimbarului,format din rasina arborilor ce au trait acum 20 de mil. de ani dar in zonele cu climat subtropical si temperat,din rasina coniferelor.Copalul,ca si chihlimbarul poate sa contina resturi vegetale,precum si insecte.
Clasa:substanta organica
Sistem de cristalizare:amorf
Formula chimica:variabila
Duritate:2-21/2
Densitate:1,06-1,10
Clivaj-nu prezinta
Spartura:concoidala
Culoare:rosu,portocaliu,galben
Urma:alba
Luciu:rasinos
Luminescenta:uneori alb-albastruie
Din pacate numarul revistelor de la chioscuri s-a redus foarte mult.Spre final este posibil sa ne ''batem'' pe 2-3 reviste sau sa ajungem sa facem comanda la ei.
Eu mai am un esantion de copal din Brazilia dar acela este mai galbui si contine 2-3 bule de aer http://amatordemineralogie.blogspot.com/2012/02/copal.html .Am nimerit un esantion mat.Nu stiu daca a nimerit cineva un esantion mai translucit cu urme de vreo insecta.