miercuri, 28 martie 2012

Comorile Pamantului nr.80-vanadinitul

Dupa cum s-a anuntat saptamanile trecute,astazi a aparut numarul 80 al revistei insotit de un esantion de vanadinit.
Desi este un mineral rar,vanadinitul este una din principalele surse industriale de vanadiu si o sursa minora de plumb.Afost descoperit pentru prima oara in Zimapan,in Mexic.Vanadinitul face parte din clasa minerala fosfati-arseniati-vanadati.El contine elementele chimice plumb,vanadiu,oxigen si clor.Cristalele de vanadinit apartin sistemului hexagonal de simetrie.Aceasta structura interna este adesea reflectata clar in forma externa a cristalelor,desi ele pot aparea uneori in forme subtiri,prismatice.
Vanadinitul este un mineral greu,cantarind de circa 7 ori mai mult decat volumul echivalent de apa.Vanadinitul se formeaza ca rezultat al transformarilor chimice ale unor minerale preexistente.Este asadar un mineral secundar.Se gaseste numai in zone ale zacamintelor de minereu de plumb,care au fost transformate de oxigenul din aer si apa.Se gaseste deobicei in asociatie cu galena.Cele mai importante zacaminte de vanadinit se gasesc in:Argentina,Austria,Mexic,Maroc,Rusia si Namibia.In SUA este extras in mai multe state,printre care Arizona,Colorado si New Mexico.
Clasa: fosfati-arseniati-vanadati
Sistem de cristalizare: hexagonal
Formula chimica:Pb3(VO4)3Cl
Duritate: 3
Clivaj:nu prezinta
Spartura:concoidala spre neregulata
Culoare:rosu,portocaliu,brun,galben
Urma:galbuie sau alba
Luciu:rasinos spre adamantin
Luminescenta:nu prezinta
Despre esantionul meu nu pot sa am prea multe cuvinte de lauda.Totusi era ,din nou,cam singurul esantion reprezentativ,restul fiind doar roca goala-probabil riolit sau calcar rosu.





duminică, 25 martie 2012

rodocrozit

rodocrozit 5x4cm

Din pacate este slefuit si cam subtire dar pentru ca nu aveam in colectie este bine-venit.

miercuri, 21 martie 2012

Comorile Pamantului nr.79-grupa granatilor

salutare tuturor iubitorilor de pietre!Dupa cum s-a anuntat saptamana trecuta ,astazi a aparut revista insotita de un esantion de granat.Granatii fac parte din subclasa nezosilicati,fiind numiti si silicati nobili,intrucat cei mai multi granati pot fi folositi in gemologie,avand duritate mare si culori atragatoare.ei contin in afara de gruparea SiO4 si aluminiu,magneziu,fier,calciu,crom si mangan.In cantitati mici pot sa apara ytriu(in almandin),gruparea OH (in grossular),titan si sodiu(in andradit).principalii granati,din cele 20 de specii de granat suntpiralspitele-pirop,almandin si spessartin si ugranditele-uvarovit,grossular si andradit.
Clasa:silicati,subclasa nezosilicati(silicati nobili)
Sistem de cristalizare:cubic
Formula chimica generala:X3Z3[SiO4],unde X=Fe,mG,Mn,Ca, iar Z=Al,Cr,Fe
Clivaj:absent
Spartura:neregulata,aschioasa
Urma:alba
Luminescenta:apare foarte rar si nu in toate ocurentele;roz -grossular(Quebec,Canada),rosie-uvarovit
Locuri cunoscute pentru localizarea granatilor sunt:-grossular-Piemont si Elba,Vilui-Rusia,Conception del oro-Mexic.In romania se gaseste la Dogneceasi Ocna de Fier.
-almandin si spessartin-Falun-Suedia,Alaska,iar in Romania in Carpatii Meridionali
-spessartin-Spessart-Germania,Antsirabe-Madagascar,Ardeni-Belgia
-pirop-caracteristic rocilor ultrabazice,kimberlitelor si rocilor bazice alcaline-Cehia,Africa de Sud,Zoblitz-Germania
-uvarovit-cel mai putin raspandit dintre granati-Ural,Outokumpu-Finlanda,Bushveld-Africa de sud
Despre esantionul din revista pot spune ca este relativ micut-2/2cm dar are o forma bine conturata cu 12 fete.Esantioanele de la chiosc aveau toate cam aceeasi marime,deci sansa sa gasiti unul mai mare este mica.




miercuri, 14 martie 2012

Comorile Pamantului nr..78 opalul dendritic

Dragi prieteni,dupa cum s-a anuntat saptamana trecuta astazi a aparut numarul 78 al revistei insotit de un esantion de opal dendritic.Acum nu cred ca o sa mai postez asa dimineata desi revista o iau la ora 7.Despre esantionul de astazi am cuvinte de lauda,desi se putea un pic mai bine,in sensul ca putea prezenta dendrite si nu niste dungi haotice dupa cum am observat la majoritatea esantioanelor de la chiosc sau de pe alte bloguri.







luni, 12 martie 2012

achizitii

malachit 2,5x2,5 cm

azurit 4x2,5x0.5cm

spat de islanda 3x1,5 cm
Aceste esantione au fost achizitionate pentru inlocuirea celor de la Comorile Pamantului.

sâmbătă, 10 martie 2012

achizitii noi

Va prezint 2 esantioane achizitionate de curand: un cuart si o geoda de Sahara:
4cm/4,5cm

4cm/4cm

miercuri, 7 martie 2012

Comorile Pamantului nr.77-magnetitul

Astazi 7 martie,dupa cum s-a anuntat saptamana trecuta,revista vine cu un esantion de magnetit.Magnetitul este un mineral negru,care poate fi foarte stralucitor sau tern.Este denumit dupa una din proprietatile sale caracteristice,fiind foarte magnetic.Alaturi de hematit,limonit si siderit este una din principalele surse industriale de fier.Magnetitul face parte din clasa minerala a oxizilor,fiind un oxid de fier.Cristalele de magnetit apartin sistemului cubic de simetrie.Ele se gasesc adesea in forme cristaline cu 8 sau 12 fete.
Clasa:oxizi
Sistem de cristalizare:cubic
Formula chimica:Fe3O4
Duritate:51/2-61/2
Densitate:5.2
Clivaj:nu prezinta
Spartura:neregulata
Culoare:negru
Urma:neagra
Luciu:metalic stralucitor sau tern
Luminescenta:nu prezinta
Esantionul meu are cateva cristale de sare zic eu,in rest cateva cristale mici de magnetit.


 

joi, 1 martie 2012

Comorile Pamantului nr.76-Pirotina

Pirotina este o monosulfura de fier,care deobicei are un deficit de fier.Este una din putinele sulfuri magnetice.
Clasa:sulfuri
Sistem de cristalizare:hexagonal si monoclinic
Formula chimica: Fe1-xS(sau Fe5S6 pana la Fe11S12)
Duritate:31/2-4
Densitate 4,6
Clivaj:vizibil doar la microscop
Spartura:neregulata(casant)
Culoare:galben de bronz,bruniu
Urma:cenusiu-negricioasa
Luciu:metalic(mat prin alterare)
Luminescenta:nu prezinta
ATENTIE:se degradeaza usor asa ca nu trebuie spalata!!!
Despre esantionul meu nu prea am nimic de spus-cateva pete galbui,cateva mici pete maronii,restul negru uneori mat,uneori mai lucios si un pic de epidot sau serpentin.Esantionul meu nu prezinta magnetism.